Programul „TOŢI LA GRĂDINIŢĂ, TOŢI ÎN CLASA”
Raport narativ final al programului Şcoala Părinţilor realizat de înv, responsabil ARACIP: Vizitiu Mariana
Localitatea: TECUCI
Judeţul:GALATI
Şcoala Gimnazială Nr.4, „Ion Petrovici”
Două motive care ne-au determinat să organizăm întâlniri de tip Şcoala părinţilor
• Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi asistat în a-şi forma deprinderi dezirabile de a petrece timpul liber, de a învăţa, de a se comporta, de a socializa, de a accepta diversitatea;
• Furnizarea de servicii educaţionale specializate informale şi nonformale care să amelioreze comportamentul de adaptare şcolară.
Ce teme au fost abordate în cadrul Şcolii de Părinţi?
Februarie 2011- „Rolul familiei în dezvoltarea armonioasă şi educarea copilului”
Martie 2011-“Înţelege diferenţa, respect!”
Aprilie 2011- “Drepturi şi responsabilităţi ale familiei”
Mai 2011- “Norme morale de viaţă”
Activităţile derulate cu grupurile de părinţi au urmărit :
-realizarea unei bune relaţii părinte-copil;
-prevenirea unor probleme grave de educaţie;
-prevenirea unor atitudini şi reacţii negative în comportamentul părinţilor faţă de copil;
-însuşirea unor abilităţi de bază de care părinţii au nevoie pentru a influenţa pozitiv comportamentul copiilor.
Resurse utilizate pentru documentare?
• Filme în format PPT realizate de colegii din Comisia Metodică învăţători sau de pe portalul educaţional „didactic.ro”
• Manualul participantului în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, realizat de cătreAutoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, 2006
• metologia privind programul „Şcoala Părinţilor” din cadrul proiectului „Toţi la grădiniţă, toţi în clasa I”;
• Rolul şi responsabilitå†ile personalului didactic în protec†ia şi promovarea drepturilor copilului / Autoritatea Na†ională pentru Protec†ia Drepturilor Copilului. – Bucureşti : Editura Trei, 2006
• Fundaţia Copiii Noştri şi UNICEF România, Agresivitatea copiilor, Înjurături, lovituri, bătăi, Sugestii pentru părinţi şi educatori.
Impactul acestui program asupra cadrelor didactice din unitatea de învăţământ şi asupra părinţilor_
Parcurgerea programului a condus la concluzia că întâlnirile au fost eficiente şi bine venite, părinţii participanţi le-au recunoscut importanţa în schimbarea comportamentului propriu faţa de copii şi contribuţia în îmbunătăţirea atmosferei familiale în perioada participării la cursuri.
Munca pedagogică cu părinţii pentru a crea elevului condiţii cât mai bune de studiu, îndrumarea acestora pentru a stabili elevului un regim de muncă şi a-i supraveghea timpul liber, organizarea condiţiilor de pregătire a lecţiilor la şcoală pentru unii elevi, înlăturarea golurilor din cunoştinţele anterioare ale acestora prin muncă suplimentară cu ei, folosirea unor procedee adecvate prin care să se înlăture consecinţele unor particularităţi individuale sunt măsuri prin care se poate asigura progresul la învăţătură al elevilor prin grija învăţătorilor, profesorilor sau asistenţilor sociali. Cu cât ajutorul este acordat mai curând, când lacunele sunt mici, cu atât el este mai eficace, oferind perspectiva aducerii elevului la nivelul celor buni din clasă.
Educând părinţii se va realiza şi o schimbare în mentalitatea părinţilor despre copil.
Părinţii au fost informaţi şi au acceptat că orice copil :
-este o persoană cu anumite caracteristici, speciale, diferite, în concordanţă cu gradul de dezvoltare ;
-are drepturi egale care trebuie recunoscute de către societate şi în special de către părinţi ;
-copilul are o personalitate individualizată.
-părintele poate să-l ajute să se insereze în contexte sociale mai valorizante pentru el;
-să-i împărtăşească strategii adecvate pentru a face faţă situaţiilor dificile, în care apare teama de eşec sau de respingere socială; să-i atragă atenţia asupra caracterului controlabil al situaţiilor
Resurse umane implicate (echipa de proiect):
DUMITACHE CRISTINA –director şcoală,
„Pentru a ne proteja copiii împotriva influenţelor nefaste trebuie să-i învătăm să gândească raţional, să distingă binele de rău, să devină oameni integri. Onestitatea unui om se verifică prin cele trei elemente definitorii:să spună adevărul, să-şi respecte promisiunile şi să-şi asume răspunderea comportamentului personal.”
CRISTEA MARIA -cadru didactic instructor expert
“Trebuie ca parinţii să reprezinte modele demne de urmat pentru că fiii lor îi imită, sa le trezească interesul pentru ca ei să preia iniţiative, furnizându-le cadrul necesar, lăsându-i să-şi dezvolte dorinţa pentru ca apoi el să -l roage acel lucru pe care ei l-au dorit să-l facă.”
VIZITIU MARIANA-învăţător clasa I, Responsabil ARACIP
„Nu a fost deloc usor! Dar nu e imposibil! Trebuie să luptăm împotriva prejudecăţilor potrivit cărora nu putem schimba lucrurile peste noapte, trebuie să luăm atitudine şi să ne asumăm responsabilităţi. Un dascăl al zilelor viitoare nu ar trebui să se teamă de provocare, are nevoie de deschidere şi implicare, are nevoie de adaptare din mers către noile cerinţe ale schimbării.
Prin propriul exemplu putem schimba atitudini, putem chema lângă noi oameni care-si regăsesc valorile în ideile promovate de noi, iar răsplata nu va intârzia să apară, pentru că nimic nu te face mai bogat decât o privire caldă şi mulţumitoare a unui copil fericit.
Activitatea „Şcoala părinţilor”a fost un adaos educaţional . De aceste servicii au beneficiat copiii proveniţi din familii ce nu au în grija cui să lase copiii după terminarea programului zilnic şcolar sau care pur şi simplu nu pot acorda asistenţă în activitatea de pregătire şcolară propriului copil.”
CIUBOTARU MIHAELA învăţător cls I B
„Elementele de bază ale educaţiei propuse în cadrul programului „TOŢI LA GRĂDINIŢĂ, TOŢI ÎN CLASA” au vizat îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperarii, nivelul comunicării verbale şi nonverbale şi nivelul creativităţii prin:
►Procesul de învăţare prin joc;
►Participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor.
►Organizarea adecvată a ambientului educativ;
►Flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare.”
NICULESCU DANIELA-consilier educativ
„ Părinţilor le revine rolul esenţial in creşterea copiilor, asigurându-le acestora nu numai existenţa materială, ci şi un climat familial afectiv şi moral.Sunt situaţii când parinţii consideră ca este suficient să se ocupe doar de satisfacerea nevoilor primare – hrană,îmbracăminte, locuinţă, cheltuieli zilnice, etc – ignorând importanţa unei comunicări afective, a nevoii de-a fi iubiţi.”
BRĂILESCU MIHAELA-responsabil Comisisa Metodică
“Majoritatea parinţilor işi iubesc copiii, dar nu toţi işi exprimă afecţiunea astfel incât să se facă inteleşi.Unii parinţi işi educă copiii prin metoda reacţiei care are la bază un sistem de pedepse, alţii prin metoda proactivă, prin care se anticipează şi se încearcă satisfacerea nevoilor copiilor. Ceea ce contează cu adevărat este ca parinţii să satisfacă necesitaţile odraslelor lor şi ca aceştia să se simtă iubiţi cu adevărat.”
Preotul JALBĂ NECULAI
Sarcini:
Membrii echipei de implementare au întocmit documentaţia necesară.
Mediatizarea serviciilor oferite în cadrul şcolii prin elaborarea şi distribuirea unor materiale vizuale atractive (pliante, afişe, broşuri decriptive), reuniuni cu părinţii.
Facilitarea integrării şcolii în comunitate şi medierea relaţiei părinţi-şcoală în cazul familiilor prea ocupate sau dezinteresate pentru educarea copiilor lor.
Program de educaţie remedială care s-a adresat copiilor cu dificultăţi de învăţare cu obiectiv principal susţinerea copiilor în demersul şcolar pentru achiziţionarea cel puţin a cunoştinţelor minime.
CIOBOTARU DANIELApromotor comunitar
Sarcini
Insotirea copiilor de la domiciliul lor la scoala
Asigurarea prezentei copiilor la programul “scoala dupa scoala”
Pregătirea spaţiului şi a materialelor
Asistarea copiilor in servirea hranei si a igienei
Participarea efectiva si implicarea in activitati de socializare,recreative si experentiale
Monitorizarea copiilor
GANEA FĂNICĂ-bibliotecar şcoala „Ion Petrovici”
„Prin aceste activităţi s-a urmărit dezvoltarea la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii. Activităţile presupun şi implicarea părinţilor în cunoaşterea politicilor promovate de şcoală.
Se propune părinţilor să realizeze activităţi zilnice cu copiii lor, să îi stimuleze, să îi întrebe, să se joace cu ei, să le afle bucuriile şi tristeţile, să participe la activităţile de la şcoală, să-i cunoască evoluţia sa şcolară. Statisticile internaţionale arată faptul că incidenţa cazurilor de comportament neadecvat şi chiar delicvenţe este mai mare în rândul copiilor nesupravegheaţi. De asemenea, cazurile de eşec şcolar sunt mai frecvente.
Un studiu arată că în topul activităţilor alese de copii pentru a-şi petrece timpul liber când sunt singuri se află privitul la televizor, urmate de timpul petrecut cu prietenii, colegii şi de joacă în aer liber. Doar 4% dintre aceştia au spus că preferă să citească o carte şi 1% preferă să-şi facă temele.
Aproximativ 70% dinte părinţii au mărturisit că preferă să-şi lase copiii la televizor atunci când nu au timp liber şi nu-i pot supravehgea.
Consumul de TV ca principal mod de petrecere a timpului liber este asociat cu o frecvenţă scăzută a lecturii. Televiziunea şi lectura la nivel comportamental de consum al copiilor se exclud reciproc. Astfel copiii care se uită des la televizor citesc puţin sau deloc, iar cei care citesc frecvent, se uită rar la televizor.
Proiectul nostru are în vedere tocmai aceste lucruri: desfăşurarea unor activităţi conforme dorinţelor părinţilor, în beneficiul copiilor şi al şcolii şi pe placul beneficiarilor direcţi şi a transforma biblioteca în prietena copiilor”
DUMITRESCU MARIA-părinte
“O inimă caldă a bătut pentru ca şi ei, copiii şcolii noastre, să poată cunoaşte cum alţi elevi învaţă: primesc rechizite noi şi moderne, primesc un pacheţel cu o gustare şi, sub supravegherea unor dascăli buni şi inimoşi, îşi scriu temele la caldură şi în linişte. Mulţi dintre ei poate nu aveau acasă acest colţ cald sau ajutor din partea cuiva, sau pur si simplu voiau să participe la activităţi.”
(părinte- Dumitrescu Maria)
Aspecte pozitive:
• Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de adaptare şcolară.
• Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea(participarea) şcolară.
• Prevenirea comportamentului de eşec şi abandon şcolar.
• Cointeresarea familiei în activităţile de timp liber şi educaţie în scopul ameliorării relaţiei intrafamiliale(copii-adulţi).
Aspecte negative:
Cei mai mulţi părinţi au slujbe care se prelungesc cu mult peste programul de şcoală al copilului, posibilităţile de a avea grijă ca acesta să-şi petreacă timpul liber într-un mod adecvat vârstei lui sunt limitate. Dacă includem zilele libere şi vacanţele elevului avem deja o problemă.
In condiţiile social-economice actuale se manifesta două condiţii contradictorii : părinţii sunt îngrijoraţi de viitorul copiilor lor dar în acelaşi timp , nu mai au timp şi răbdare să acorde atenţie problemelor acestora. Relaţia lor cu şcoala este ignorată sau evitată , acţiunile educative ale celor două institutii , şcoala şi familia , desfaşurandu-se oarecum separat.
Rezultate calitative :
Creşterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative mai bune pentru îngrijirea şi educarea copiilor.
Realizarea unei campanii de informare şi promovare a proiectului în comunitate;
Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi asistat în a-şi forma deprinderi dezirabile de petrecerea timpului liber, de a învăţa, de a se comporta, de a socializa, de a accepta diversitatea;
Schimbarea percepţiei comunităţii asupra problemelor elevului mic din familia prea ocupată;
Recomandări:
Continuarea programului „Şcoala părinţilor” părinţilor cu scopul de a-i învăţa să-şi înţeleagă copiii, nevoile lor, petreacându-şi în mod constructiv timpul împreună ;
Cheia rezolvării multor probleme cu care se confruntă copiii stă in familie .Părinţii trebuie să inteleagă că şcoala nu-I poate substitui în rolul pe care îl au în raport cu propriii copii . Profesorul nu poate suplini lipsa de autoritate a unor părinţi şi nici înlocui afectivitatea de care au nevoie copiii atunci cand se află în sânul familiei.
Şi totuşi, cum rămâne cu toţi ceilalţi părinţi care nu au şcoala părinţilor ?
