Asocierea si accesul la finantari europene ar putea revigora agricultura din zona Tecuciului

Plata la timp a subventiilor catre fermieri, comasarea terenurilor, facilitarea accesului la programele de finantare, schimbarea legii functionarului public, rezolvarea regimului proprietatii, un sistem coerent de informatii, taxe rezonabile, si nu in ultimul rând redeschiderea negocierilor cu UE pe anumite segmente ale agriculturii sunt doar câteva din masurile pe care ar fi trebuit sa le ia actualul Guvern in domeniul agricol.Trebuie sa plecam de la necesarul României pentru consumul intern, ce oportunitate avem pentru piata externa si de aici sa ne facem calcule in sus pe filiera de produs, cresterea animalelor si productie.Agricultorii afirma ca in România se face o agricultura de subzistenta in prezent, iar de performanta nici nu se poate vorbi in conditiile unui numar mare de ferme de mici dimensiuni.Suprafetele agricole sunt farâmitate, 6,8 milioane de hectare agricole fiind nelucrate. Guvernul greseste foarte mult pentru ca de la anul vor sa nu mai acorde subventii decât pentru producatorii agricoli care detin pâna la 120 de hectare de teren agricol. Pâna acum se dorea comasarea terenurilor si acum ce se intampla? Se vor dezmembra foarte multe loturi care sunt, deja, comasate.O posibila solutie pentru eliminarea farâmatarii terenurilor ar fi comasarea suprafetelor si infiintarea unor asocatii ale producatorilor care sa lucreze impreuna terenul. Din pacate, acestia sunt destul de reticenti.O posibila solutie pentru comasarea terenurilor ar putea fi directionarea sumelor strânse din colectarea impozitelor pe terenul agricol intr-un fond care sa fie folosit pentru stimularea concentrarii suprafetelor agricole. Agricultorii cu care am vorbit, din toata zona noastra a Tecuciului, se  plâng de coruptie, de lipsa unui sistem coerent de informati, regimul taxelor si lipsa de personal calificat.Este inutil sa dam obiective sectoriale, atât timp cât sistemul este terminat. Ori facem ceva cu sistemul, ori continuam asa cât vom mai putea. O idee ar fi angajarea tutoror functionarilor publici, inclusiv pe criterii politice pe baza unui contract de management care sa fie evaluati periodic in cadrul comisiilor de parteneriat social.Problema intârzierii platilor catre beneficarii proiectelor europene este una dintre cele mai spinoase. Intârzierile pot ajunge si pâna la sase luni, perioada in care firmele respective pot sa si dispara de pe piata. E gresit ca se fac diferente intre fermierii români si cei din tarile occidentale, care primesc subventiile chiar in anul de productie, in timp ce la noi ajung cu un an intârziere.Trebuie luate masuri pentru stimularea productiei interne, iar subventiile sa fie acordate la timp.De multe ori insa actele normative actuale lasa loc de interpretare si pot crea confuziii. In acelasi timp, exista si o necorelare a legislatiei românesti cu cea din statele europene, iar un exemplu elocvent este  efectuarea de controale la producatorii de vinuri de catre angajati ai Directiilor Sanitar-Veterinare, neexistând o Inspectie Viti -Vinicola, asa cum se intâmpla in statele UE.Greseala noastra capitala este lipsa asocierii. România avea inainte de 1990 peste 60% cooperativizare si nu am avut nici un pic de minte sa pastram aceasta forma de exploatare a terenului, cum au facut ungurii si bulgarii. Era foarte simplu, cu fonduri europene ajungeam la un nivel ridicat! Acum trebuie sa ne trezim si sa scoatem la suprafata potentialul agricol al comunelor din jurul Tecuciului! CHIRVASUTA LAURENTIU – Candidatul PSD la Senatul României